“Capitalismul de cazinou” a eşuat la Cluj!

Spargerea balonului imobiliar şi criza globală au blocat multe dintre proiectele investitorilor în această regiune, potrivit unui studiu al Universităţii din Münster.
Minusurile infrastructurii, dezvoltarea aeroportului, importanţa universităţilor în atragerea de investitori, modelul parcurilor industriale sau piaţa imobiliară sunt analizate într-un studiu-proiect al Universităţii din Münster. Autorii au transmis pentru ZIUA de CLUJ rezultatele cercetării.
Analiza a fost concentrată pe regiune, iar iniţiatorii proiectului au avut în vedere inclusiv instituţiile politice şi administrative, integrarea europeană, potenţialul de inovare al zonei, sectorul tehnologiei informaţiei şi două dintre marile companii multinaţionale cu prezenţă locală. Autorii au realizat 43 de interviuri cu reprezentanţi ai instituţiilor sau ai mediului de afaceri.

Proiectul intitulat “Dezvoltare economică regională în Cluj-Napoca” a demarat în octombrie 2008, interesul pentru Cluj şi Transilvania fiind stârnit de creşterea interesului din media pentru evoluţia investiţiilor şi de creşterea numărului de jucători globali. Autorii cercetează dacă dinamica din ultimii ani a regiunii este un fenomen temporar cauzat de intenţia de relocare pentru reducerea costurilor sau este vorba despre structura economică în dezvoltare.

Cercetările preliminare au arătat că industriile producătoare şi informatică au cunoscut concentrări semnificative, fiind identificate ca sectoare ce au condus dezvoltarea regională. Realizatorii studiului au menţionat în raport lipsuri în ceea ce priveşte infrastructura de bază (străzi adecvate, reţele de electricitate sau gaz în afara oraşului), întârzierea proiectului Autostrada Transilvania, regiunea fiind încă slab conectată la reţeaua europeană de autostrăzi. Pe de altă parte, este subliniată dezvoltarea Aeroportului Internaţional. Unul dintre factorii importanţi care au influenţat dezvoltarea economică este piaţa imobiliară.

“Evoluţia preţurilor terenurilor poate fi caracterizată ca un boom. Preţurile la terenurile industriale au ajuns, în anumite cazuri, mai ridicate decât cele din München. Căderile de preţuri care au urmat, cu toate consecinţele, arată gradul ridicat de supraevaluare. Acesta este motivul pentru care unii au numit evoluţia terenurilor “capitalism de cazinou”. Spargerea balonului imobiliar şi criza globală au afectat şi Clujul. Multe companii şi-au oprit proiectele sau au renunţat la planurile pregătite”, subliniază raportul. A scăzut şi rata angajărilor.

“Orientarea strategică a instituţiilor care gestionează planificarea în domeniul locuinţelor şi a dezvoltării economice pare să fie doar rudimentar dezvoltată. Restructurarea şi modernizarea administraţiei anterior centralizată este o sarcină importantă, care trebuie îmbunătăţită”, arată studiul, ce recomandă şi conectarea administraţiei în reţele economice. Potenţialul de inovare al regiunii este unul dintre factorii care au ridicat zona, autorii remarcând impactul universităţilor.

O parte importantă este alocată industriei IT, prin concentrarea de companii din domeniu şi creşterea importanţei sectorului de servicii. Conceptul parcurilor industriale este amintit ca exemplu de succes, cu recomandarea ca societăţile stabilite aici să fie integrate într-o reţea. “Dezvoltarea ulterioară a parcurilor pentru a crea un cluster poate fi un model eficient şi de promovare a imaginii pentru dezvoltare regională şi planificare”, constată autorii.

Doi mari investitori sunt prinşi în studiu: Nokia, care funcţionează în hala de la Jucu fără să îşi fi adus furnizorii, şi Emerson, companie care a finalizat recent cea de-a treia hală din Tetarom II. Efectul la nivel regional al stabilirii Nokia este socotit unul scăzut din cauza faptului că nicio companie locală nu este considerată furnizor.

In schimb, Emerson şi-a propus un lanţ de furnizare la nivel regional şi are o colaborare eficientă cu Universitatea Tehnică. “Cele mai mari provocări vor fi integrarea grupurilor de interese într-o structură administrativă, planificarea strategică şi coordonarea dezvoltării economice”, recomandă studiul.

Cum văd Clujul investitorii străini şi români:

Mai mulţi oameni de afaceri, atât din România, cât şi din străinătate, şi-au exprimat opiniile faţă de această regiune a ţării în cadrul studiului, fără a fi nominalizaţi.

* “Primăria a blocat o mulţime de investiţii. Prima dată în 1990, când au venit Coca-Cola şi un investitor canadian. După 2004, primarul Gheorghe Funar, care era de 12 ani în funcţie, a fost schimbat. A fost un punct de start pentru investitorii străini”.
* “Imaginaţi-vă ce clasă politică avem! Este imposibil ca într-o ţară normală, cu un guvern normal, în 19 ani să se construiască doar 100 km de autostradă când ştim cu toţii că infrastructura este foarte importantă”.
* “Cele mai multe companii internaţionale au venit la Cluj pentru salariile mici. Acum s-a schimbat situaţia. Avem o industrie hi-tech, o industrie informatică, ele cerând o forţă de muncă înalt calificată”.
* “Marele atu al Transilvaniei îl constituie faptul că mai demult făcea parte din Imperiul Austro-Ungar. Mentalitatea oamenilor, onestitatea, atitudinea faţă de muncă sunt total diferite faţă de est sau de sud”.
* “Clujul este o regiune ex-comunistă, care a început să se dezvolte mai târziu. După perioada comunistă, marile companii au fost abandonate, dar regiunea se reînnoieşte. Dacă vă uitaţi la Cluj, vedeţi o dezvoltare rapidă în fiecare domeniu”.
* “După comunism, toate au fost demolate, stricate şi abandonate, aşa încât Clujul a trebuit să reinvestească în industrie, din care şi-a făcut o prioritate. Parcul Tetarom I e primul pas, un model pentru dezvoltarea celorlalte”.
* “Nu mă plâng de administraţia locală. De câte ori am avut nevoie, am găsit pe cineva acolo: putem discuta, putem vorbi la telefon. Nu suntem trataţi precum cineva care vine de pe stradă. De Crăciun sau de Paşti mai venim şi noi cu o cafea, cu un mic, pentru a menţine relaţia”.
* “Clujenii ajută companiile multinaţionale. E normal să se gândească la viitor deoarece multinaţionalele vin cu know-how, cu o mulţime de bani, cu altă mentalitate, iar asta înseamnă că vor fi sume mari din taxe pentru bugetul oraşului sau al regiunii”.
* “Trebuie să sprijinim apariţia unei noi generaţii de întreprinzători, cu un alt background. Mulţi dintre cei actuali au 50-60 de ani, deci încă 10 până la pensie. Nu vor să rişte prea mult, să se dezvolte, ci să-şi menţină poziţiile”.
* “2005-2007 a fost o perioadă dificilă, fiindcă oamenii plecau în străinătate, la multinaţionale. Am început să primesc CV-uri de la persoane care voiau să se întoarcă în România. Numărul lor e în creştere”.
* “Companiile IT nu sunt capitalizate, să pot zice: uite, am cinci oameni care pot lucra pe un proiect! Trebuie să mă gândesc de unde să produc bani pentru salarii, proiectele pot veni sau nu. Nu am un investitor britanic excentric”.
* “Banca Transilvania generează 10% din profitul regiunii. Sunt o mulţime de antreprenori locali acţionari; ei folosesc resursele băncii pentru a investi în alte afaceri la Cluj. BT e un motor al economiei de aici, o reţea de businessuri”.
* “Lufthansa avea zboruri la München şi la Frankfurt, astfel că erau multe conexiuni cu Germania. Anul trecut judeţul a investit 100 de milioane de euro în aeroport, avem terminale noi de sosiri şi plecări, cele mai moderne din România. Pista de 3,5 km va fi cea mai lungă din ţară pentru avioanele de mari dimensiuni. In special Nokia a solicitat acest lucru”.
Factori ce afectează angajarea la Cluj:
* Nu-mi place să lucrez în România
* Prea departe de casă
* Salariu şi civilizaţie mai mari în alte ţări
* Lipsa de slujbe înalt calificate
* Mentalitatea oamenilor
* Oraş mic
* Ai nevoie de mult timp ca să-ţi faci o situaţie
* Prieteni, familie
* Corupţie
* Multe companii cer experienţă

Sursa: Studiu Universitatea din Münster