Inundatiile si austeritatea au adus sfarsitul programului social de locuinte

Bugetul Dezvoltarii, redus cu 10%, planul de apartamente, cu peste 75%
Bugetul Ministerului de Dezvoltare a fost pus pe regim de avarie. Toate programele de constructii care mentineau iluzia unei „indus­trii” de constructii reziden­tiale in provincie vor deveni acum o amintire pentru beneficiarii din sectorul privat – furnizori, antreprenori de cons­tructii si tinerii locatari cu chirie.

Agentia Nationala pentru Locuinte (ANL) trebuia sa finalizeze in acest an un numar de aproximativ 7.000 de apar­tamente pentru tineri. Invocand insa motive precum cheltuielile iscate de lichidarea urmarilor inundatiilor din aceasta vara si programul de austeritate impus de guvern, 75% din cele 7.000 de apartamente ce trebuiau finalizate in acest an vor fi lasate neterminate.

Desi reprezentantii Ministerului Dezvoltarii sustin ca acest important capitol de investitii publice nu este suspendat, ci, din contra, „programele MDRT de constructie a locuintelor ANL si de reabilitare termica continua”, disproportia intre taierile executate la bugetul ministerului si reducerea pla­nului la locuintele ANL da masura realitatii anuntului oficial. Astfel, in urma reducerii bugetului ministerului cu 10%, ANL va finaliza in acest an un numar de aproximativ 1.400 de locuinte, fata de 7.000 de locuinte cate propusese la inceputul lui 2010. Diminuarea procentuala este de 75%.

Totodata, chiar daca Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului nu renunta la constructia de locuinte si la reabilitarea termica, bugetul institutiei pe anul in curs „nu a permis contrac­tarea de lucrari noi, ci doar finalizarea celor 29.000 de locuinte contractate in 2009”. Prin urmare, daca in cazul lo­cuintelor ANL a fost suspendata fina­lizarea a aproximativ 5.600 de lo­cuinte, constructorii avand sanse de noi fron­turi de lucru in 2011, in cazul pro­gramului de reabilitare termica sus­- pendarea programului este pe fata.

S-a intins mai mult decat plapuma

De fapt, asa cum scria „Financiarul’’ inca de la inceputul acestui an, planurile ministrului Elena Udrea in ceea ce priveste constructia de locuinte erau din start nerealiste, iar proiectia bugetara – bazata pe probabilele incasari de apro­ximativ 500 de milioane de euro din vanzarea celor 20.000 de locuinte ANL catre actualii chiriasi – chiar fantas­ma­gorica. Fara sa tina cont de criza acuta de lichiditati cu care se confrunta institutia de resort, ministrul a facut promisiuni de proiecte de investitii, care, cum s-a vazut inca de la inceputul anului, dadeau semne de subfinantare. Astfel, daca bugetul total al ministerului era la inceputul exercitiului cu 38% mai mic decat cel de anul trecut, pentru Agentia Nationala de Locuinte fondurile alocate in acest an au fost reduse cu aproximativ 55%. Taierea a inca 10 procente din buge­tul MDRT la ultima rectificare bugetara plus cheltuielile „neprevazute” privind achizitia de materiale de constructii pentru sinistratii din Romania, dar si Republica Moldova (de ce nu si Ungaria sau Ucraina, unde exista minoritate romaneasca), au subtiat si mai mult banii alocati constructiei de locuinte. Astfel, bugetul MDRT a fost redus, prin recenta rectificare bugetara, cu 168,6 mi­lioane de lei, in timp ce fondul necesar fi­nalizarii celor 7.500 de locuinte pro­mi­se in 2010 era de aproximativ 217 mi­li­oa­ne de lei. In afara de asta, ANL a cum­parat, prin Bursa Romana de Mar­furi, materiale de constructii in valoare de aproape 30 de milioane de lei, pe care le va distribui sinistratilor pentru re­constructia caselor.

E adevarat ca cele 30 de milioane de lei pentru materiale de constructii plus 25 de milioane de lei alocati de la Fondul de Mediu pentru lucrari de indiguire in zonele afectate de inundatii din judetele Bacau si Tulcea si ajutorul de 24,5 mili­oane de euro de la Fondul de Solidaritate al UE sunt picaturi in ocean comparativ cu pagubele produse de inundatii, cifrate la aproximativ 867 de milioane de euro.

Judetele cele mai lovite

Treisprezece sunt judetele care aduna aproximativ jumatate din totalul fondurilor prevazute pentru constructia de locuinte ANL si unde sistarea lucrarilor va lovi cel mai dureros firmele care aveau un volum de lucru asigurat. In Bihor, Hunedoara, Suceava, Sibiu, Harghita, Maramures, Mures, Brasov, Timis, Bistrita-Nasaud, Teleorman, Dambovita si Gorj se afla peste 3.500 din cele 7.500 de apartamente care urmau sa fie livrate in acest an catre primarii. Pana la o ameliorare a finantelor statului, aproximativ 75% din investitiile din toate judetele vor fi puse in stand-by.

Dar nici viitorul nu suna bine pentru constructiile ANL, deoarece ministerul care patroneaza agentia vrea conti­nua­rea programelor de constructii de locuinte sa fie transferata in sectorul privat. Astfel, MDRT sustine ca ofera posibilitatea tinerilor chiriasi sa cum­pere locuintele ANL in conditii avan­tajoase, banii rezultati din vanzare urmand a fi folositi pentru constructia de noi locuinte. Din pacate, asa cum a mai scris „Financiarul”, de aceasta „facilitate” pana acum s-au folosit doar 0,05% dintre chiriasii ANL.

In acelasi context, MDRT a regle­mentat parteneriatul public-privat pentru construirea de locuinte destinate tinerilor, ceea ce inseamna ca proiectele de acest tip vor putea fi derulate si cu finantare privata. Experienta autohtona si capacitatea locala de accesare a programelor de parteneriat public-privat (PPP) lasa insa mult de dorit. In acest sens cea mai relevanta este „epopeea“ contractului PPP pentru construirea tronsonului de autostrada Comarnic-Brasov.

Compensarea diminuarilor bugetare

Pentru rezolvarea problemelor lo­cuin­telor tinerilor si pe cele de rea­bilitare termica a cladirilor, oficialii MDRT sustin ca au luat o serie de masuri menite sa compenseze diminuarile de buget. Care sunt acestea? In primul rand, in ceea ce priveste reabilitarea termica, ministerul a initiat un program complementar care permite finantarea acestui tip de lucrari direct de catre beneficiar, prin credite acordate de CEC, garantate de stat si cu dobanda sub­ventionata prin MDRT. Credite de la CEC pot fi acordate pe o perioada de cinci ani, beneficiarii urmand sa plateasca doar ratele, dobanda fiind suportata in intregime de catre stat. Dar, ca si in cazul locuintelor ANL priva­tizabile catre actualii chiriasi, statul face loc unei alte inechitati, in sensul ca dupa ce a finantat ani in sir lucrarile de proiectare din banii contribuabililor (fara sa le ceara acordul), iar in multe cazuri chiar si executia reabilitarii termice a blocurilor de apartamente, acum il obliga pe acelasi contribuabil sa suporte dobanda creditelor contractate in avantajul altor contribuabili.

Minis­terul promite ca va continua demer­surile de identificare a unor surse de finantare alternative pentru progra­mele anuntate ca prioritare, printre care se numara si programul de constructie de locuinte pentru tineri prin ANL, precum si programul de reabilitare termica a locuintelor.

Amintim ca guvernul si-a propus sa realizeze aproximativ 100.000 de locuinte pana la sfarsitul mandatului. Pana acum, acesta nu ne-a servit decat scuze pentru incapacitatea de a finaliza ce a promis.
Sursa: Financiarul